ADHD sau tulburarea cu deficit de atenție este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni mintale atât în rândul copiilor, cât și în cel al adulților. Aceasta se caracterizează, în general, prin neatenție, impulsivitate și comportament haotic sau, în anumite cazuri, printr-un nivel ridicat de energie. Dacă bănuiești că te confrunți cu această problemă, este important să iei măsurile necesare pentru programare și pașii următori. Un test ADHD poate oferi claritate, iar ulterior poți solicita ajutorul specialistului pentru un diagnostic oficial, dar și pentru tehnici și metode de lucru personalizate.
Când se recomandă un test ADHD
Un test ADHD este un instrument util, care poate pune punct îndoielilor pe care le traversezi. Dacă ai observat sau ți s-a spus că nu ești atent ori simți că nu poți încheia anumite taskuri pe care le-ai început, este cazul să faci mai multe verificări ca să descoperi adevărata cauză.
Important este să înțelegi că simptomele nu sunt doar ocazionale, ci persistă și îți afectează funcționarea de zi cu zi, fie în școală, la muncă, acasă sau în relații. În evaluarea clinică se urmărește ca semnele caracteristice să fie prezente în mai multe contexte. Ideea este că acestea ar trebui să producă un impact clar asupra calității vieții și să nu fie explicate mai bine de o altă condiție, cum ar fi anxietatea, depresia ori tulburările de somn. La adulți, ADHD poate arăta diferit față de imaginea clasică a copilului hiperactiv. Uneori domină neatenția, dezorganizarea, uitarea frecventă a sarcinilor și sentimentul de agitație interioară.
În ce constă
Un test ADHD presupune o evaluare, care începe adesea cu chestionare standardizate completate de persoană și, în cazul copiilor, de părinți și profesori. Un rezultat pozitiv în screening nu înseamnă că ai ADHD, ci ar merita să discuți cu un specialist, singurul în măsură să stabilească diagnosticul oficial.
Ce poți să faci dacă te confrunți cu această afecțiune
Dacă ai suspiciunea că simptomele îți afectează viața, cel mai util pas este să transformi confuzia într-un tablou clar, pe care să-l poți discuta cu un terapeut. Asta poate însemna să observi, timp de câteva săptămâni, când apar dificultățile, în ce situații sunt mai puternice și ce consecințe au. Spre exemplu, o conversație cu cineva din familie care te cunoaște de mult timp poate aduce detalii relevante despre copilărie.
Există lucruri și obiceiuri practice care pot reduce impactul simptomelor, indiferent de diagnosticul final.
Obiceiuri pe care să le adopți
Rutinele simple, dar constante, ajută creierul să consume mai puțină energie pe decizii mici. În acest sens, mediul contează enorm și este necesar să adopți anumite schimbări. Reducerea surselor de distragere, împărțirea sarcinilor în pași scurți și folosirea unor repere externe, cum ar fi alarme sau calendare, pot compensa exact acea zonă unde ADHD lovește frecvent. Pentru copii și adolescenți, colaborarea cu școala poate fi la fel de importantă ca orice strategie de acasă. Uneori, ajustări mici, cum ar fi așezarea într-o zonă cu mai puțini stimuli sau structurarea clară a temelor, reduc semnificativ frustrarea.
Principalele metode prin care se tratează ADHD
Tratamentul ADHD este, în general, o combinație între intervenții psihologice, educaționale și, în multe cazuri, medicație, aleasă și monitorizată de un clinician, conform CDC. De regulă, cele mai bune rezultate apar când terapia comportamentală și medicația sunt integrate într-un plan adaptat vârstei și nevoilor persoanei.
La copiii mici, abordarea recomandată pune accent pe trainingul parental și intervențiile comportamentale înainte de a apela la medicație. În acest fel, mediul și strategiile de gestionare pot schimba mult dinamica simptomelor. Pentru adolescenți și adulți, intervențiile psihologice orientate pe abilități pot fi extrem de valoroase, în special când problema principală este funcționarea. Se pune accent pe organizare, planificare, reglarea emoțională, relația cu procrastinarea. De altfel, medicația poate reduce intensitatea simptomelor.
Sursa foto: freepick.com
